Marca: Ipsen Pharm

Indicatii:- Tratament pe termen lung la copiii cu deficit de creştere cauzat de o secreţie inadecvată a hormonului de creştere endogen. - Tratamentul pe termen lung al deficitului de creştere, asociat cu sindromul Turner. - Tratamentul copiilor aflaţi în perioada prepubertară, cu deficit de creştere asociat cu insuficienţă renală cronică, până la momentul transplantului renal. - Substituirea hormonului de creştere endogen la adulţii cu deficit al hormonului de creştere cu etiologie apărută în copilărie sau în perioada adultă. Deficitul hormonului de creştere trebuie confirmat în mod corespunzător înainte de tratament.Contraindicatii:Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi. Somatropina nu trebuie utilizată pentru stimularea creşterii la pacienţii cu epifize închise. Hormonul de creştere nu trebuie utilizat la pacienţii cu neoplasm activ. Tratamentul cu NutropinAq trebuie întrerupt dacă apare dovada dezvoltării unei tumori. Tratamentul cu hormon de creştere nu trebuie instituit pentru tratarea pacienţilor cu afecţiuni acute în stadiu critic, determinate de complicaţii după intervenţii chirurgicale pe cord deschis sau abdominale, politraumatisme sau pentru tratarea pacienţilor cu insuficienţă respiratorie acută.Administrare:Diagnosticul şi tratamentul cu somatropină trebuie iniţiate şi monitorizate de către medici cu o calificare şi o experienţă corespunzătoare în diagnosticarea şi tratarea pacienţilor cu indicaţii terapeutice de utilizare. Schema de dozaj şi administrare a NutropinAq se va face individual, pentru fiecare pacient. Doze Deficit de creştere la copii, cauzat de o secreţie inadecvată a hormonului de creştere: 0,025 – 0,035 mg/kg, administrat zilnic sub forma unei injecţii subcutanate. Tratamentul cu somatropină trebuie continuat la copii şi adolescenţi până la închiderea epifizelor. Deficit de creştere asociat cu sindromul Turner: Până la 0,05 mg/kg, administrat zilnic sub forma unei injecţii subcutanate. Tratamentul cu somatropină trebuie continuat la copii şi adolescenţi până la închiderea epifizelor. Deficit de creştere asociat cu insuficienţă renală cronică: Până la 0,05 mg/kg, administrat zilnic sub forma unei injecţii subcutanate. Tratamentul cu somatropină trebuie continuat la copii şi adolescenţi până la închiderea epifizelor sau până la momentul transplantului renal. Deficitul hormonului de creştere la adulţi: La începutul tratamentului cu somatropină, se recomandă doze iniţiale scăzute, de 0,15 – 0,3 mg, administrate zilnic sub forma unei injecţii subcutanate. Doza trebuie ajustată treptat, controlând valorile Factorului 1 de Creştere asemănător Insulinei (IGF-1). Doza finală recomandată depăşeşte rareori 1,0 mg/zi. În general, se va administra cea mai mică doză eficace. La pacienţii mai vârstnici sau supraponderali, pot fi necesare doze mai reduse. Metodă de administrare Soluţia injectabilă se va administra subcutanat, în fiecare zi. Locul injecţiei trebuie schimbat.Compozitie:Un cartuş conţine somatropină*10 mg (30 UI) * hormon uman de creştere produs în celulele Escherichia coli prin tehnologia ADN-ului recombinant.Lista excipienţilor Clorură de sodiu Fenol Polisorbat 20 Citrat de sodiu şi acid citric anhidru Apă pentru preparate injectabilePrecautii:La adulţii cu deficit al hormonului de creştere, diagnosticul trebuie stabilit în funcţie de etiologie: Debut în perioada adultă: Pacientul trebuie să aibă deficit al hormonului de creştere ca urmare a unei afecţiuni la nivelul hipotalamusului sau hipofizei şi să fie diagnosticat cel puţin încă un deficit hormonal (cu excepţia prolactinei). Testarea pentru deficitul hormonului de creştere nu trebuie efectuată până la începerea unui tratament de substituţie adecvat pentru celelalte deficite hormonale. Debut în copilărie: Pacienţii care au avut în copilărie deficit al hormonului de creştere trebuie retestaţi pentru confirmarea deficitului hormonului de creştere în perioada adultă, înainte de începerea tratamentului de substituţie cu NutropinAq. La pacienţii cu afecţiuni maligne în antecedente, se va acorda o atenţie specială semnelor şi simptomelor de recidivă. Pacienţii cu tumori pre-existente sau deficit de hormon de creştere secundar unei leziuni intracraniene trebuie examinaţi de rutină pentru depistarea unui progres sau a unei recidive a bolii preexistente. În cazul supravieţuitorilor unui neoplasm în copilărie, la pacienţii trataţi cu somatropină pentru primul neoplasm, a fost raportat un risc crescut de neoplasm secundar. La pacienţii trataţi prin radioterapie craniană pentru primul neoplasm, tumorile intracraniene, în special meningioame, au fost cele mai frecvente neoplasme secundare. NutropinAq nu este indicat pentru tratamentul pe termen lung al copiilor care au deficit de creştere determinat de sindromul Prader-Willi confirmat genetic, decât în cazul în care aceştia sunt diagnosticaţi şi cu deficit al hormonului de creştere. S-au raportat cazuri de apnee în timpul somnului şi de moarte subită după începerea tratamentului cu hormon de creştere la copiii cu sindrom Prader-Willi, care aveau şi unul sau mai mulţi dintre următorii factori de risc: obezitate severă, antecedente de obstrucţie a căilor aeriene superioare sau apnee în timpul somnului, sau infecţie respiratorie neidentificată. Efectele hormonului de creştere asupra recuperării au fost studiate în cadrul a două studii clinice controlate cu placebo, care au inclus 522 pacienţi adulţi în stadiu critic de boală datorită complicaţiilor după intervenţii chirurgicale pe cord deschis sau abdominale, politraumatisme sau care aveau insuficienţă respiratorie acută. Mortalitatea a fost mai mare (41,9% faţă de 19,3%) în rândul pacienţilor trataţi cu hormon de creştere (doze între 5,3 – 8 mg/zi) comparativ cu cei care au primit placebo. Nu a fost stabilită siguranţa tratamentului continuu cu somatropină la pacienţii cu afecţiuni acute în stadiu critic din secţiile de terapie intensivă, determinate de complicaţii după intervenţii chirurgicale pe cord deschis sau abdominale, politraumatisme sau insuficienţă respiratorie acută, cărora li s-au administrat doze de substituţie pentru indicaţiile aprobate. Prin urmare, raportul beneficiu-risc pentru tratamentul continuu trebuie evaluat atent. Pacientii cu deficit de hormon de crestere secundar IRC trebuie examinati periodic pentru a evalua progresia osteodistrofiei renale. Liza epifizelor capului femural si necroza aseptica a capului femural poate fi intalnita la copiii cu osteodistrofie renala avansata si deficit de hormon de crestere si nu exista certitudinea ca aceste probleme sunt afectate de terapia cu GH. Medicii si parintii trebuie sa fie alertati de aparitia schiopatatului sau aparitia durerii la nivelul soldului sau genunchilor la pacientii tratati cu NutropinAq. Scolioza poate progresa la un copil, în timpul creşterii rapide. Pe parcursul tratamentului trebuie monitorizate semnele de scolioză. Cu toate acestea, nu s-a demonstrat că tratamentul cu hormon de creştere ar creşte incidenţa sau severitatea scoliozei. Având în vedere faptul că somatropina poate reduce sensibilitatea la insulină, pacienţii trebuie monitorizaţi pentru depistarea semnelor de intoleranţă la glucoză. La pacienţii cu diabet zaharat, doza de insulină poate necesita o ajustare după începerea tratamentului cu NutropinAq. Pacienţii cu diabet zaharat sau intoleranţă la glucoză trebuie monitorizaţi atent în timpul tratamentului cu somatropină. Tratamentul cu somatropina nu este indicat la pacienţii cu diabet zaharat cu retinopatie proliferativă activă sau cu retinopatie severă non-proliferativă. Au fost raportate cazuri de hipertensiunea intracraniană cu edem papilar, tulburări vizuale, cefalee, greaţă şi/sau vărsături la un număr mic de pacienţi trataţi cu somatropină. Simptomele apar de regulă în primele opt săptămâni de la începerea tratamentului cu NutropinAq. În toate cazurile raportate, semnele şi simptomele asociate hipertensiunii intracraniene s-au remis după reducerea dozei de somatropină sau la întreruperea tratamentului. Se recomandă examinarea fundului de ochi înainte de începerea tratamentului şi periodic pe parcursul acestuia. În timpul tratamentului cu somatropină poate apărea hipotiroidie, iar o hipotiroidie netratată poate împiedica un răspuns optim la NutropinAq. Prin urmare, pacienţii trebuie să efectueze periodic teste funcţionale pentru glanda tiroidă şi să urmeze tratament cu hormoni tiroidieni, dacă este cazul. Pacienţii cu hipotiroidie severă trebuie trataţi în mod corespunzător înainte de începerea tratamentului cu NutropinAq. Deoarece tratamentul cu somatropină după transplant renal nu a fost testat în mod corespunzător, tratamentul cu NutropinAq trebuie întrerupt după o astfel de intervenţie chirurgicală. Tratamentul concomitent cu glucocorticoizi inhibă efectele NutropinAq de stimulare a creşterii. La pacienţii cu deficit de ACTH, tratamentul de substituţie cu glucocorticoizi trebuie ajustat atent, pentru a evita orice efect inhibitor asupra creşterii. Nu a fost evaluată utilizarea NutropinAq la pacienţii cu insuficienţă renală cronică, care urmează tratament cu glucocorticoizi. Leucemia a fost raportată la un număr mic de pacienţi cu deficit de hormon de creştere trataţi cu hormoni de creştere. O relaţie de cauzalitate cu tratamentul cu somatropină nu a fost stabilită. Pancreatita la copii Copiii trataţi cu somatropină au un risc crescut de a dezvolta pancreatită, comparativ cu adulţii trataţi cu somatropină. Deşi rară, pancreatita trebuie luată în considerare la copiii trataţi cu somatropină care prezintă dureri abdominale.Atentionari:Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilajeNu s-au efectuat studii privind efectele NutropinAq asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Somatropina nu are nicio influenţă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.Reactii adverse:Reacţiile adverse raportate la adulţi şi copii trataţi cu Nutropin sau Nutropin Aq sunt prezentate în tabelul de mai jos, pe baza experienţei din studiile clinice pentru toate indicaţiile (642 pacienţi) şi dintr-un studiu de supraveghere după punerea pe piaţă (Studiul Naţional de Cooperare pe Creştere [NCGS] la 35,344 de pacienţi). Aproximativ 2,5% dintre pacienţii din NCGS au avut reacţii adverse legate de medicament, cele mai multe dintre aceste reacţii adverse sunt raportate în „Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare” din clasificarea pe aparate, sisteme şi organe. În plus, reacţiile adverse din aceleaşi studii clinice sunt prezentate în textul din tabelul de mai jos. În cadrul clasificării pe aparate, sisteme şi organe, reacţiile adverse sunt prezentate în funcţie de frecvenţă, utilizând următoarele categorii de frecvenţă: foarte frecvente (≥ 1/10); frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10); mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi < 1/100); rare (≥ 1/10000 şi < 1/1000). În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii. Aparate, sisteme şi organe Reacţii observate în studii clinice pivot şi suportive (la 642 pacienţi) Reacţii apărute în supravegherea după punerea pe piaţă (PMS) Investigaţii diagnostice Frecvente: anticorpi specifici medicamentului prezenţi Rare: creştere a glicemiei, creştere în greutate Tulburări cardiace Mai puţin frecvente: tahicardie Tulburări hematologice şi limfatice Mai puţin frecvente: anemie Tulburări ale sistemului nervos Frecvente: cefalee, hipertonie Mai puţin frecvente: sindrom de tunel carpian, somnolenţă, nistagmus Mai puţin frecvente: cefalee Rare: hipertensiune intracraniană benignă, creştere a tensiunii intracraniene, sindrom de tunel carpian, parastezie, ameţeli Tulburări oculare Mai puţin frecvente: papiloedem, diplopie Rare: papiloedem, vedere înceţoşată Tulburări acustice şi vestibulare Mai puţin frecvente: ameţeli Tulburări respiratorii Rare: hipertrofie tonsilară Tulburări gastrointestinale Mai puţin frecvente: dureri abdominale, vărsături, greaţă, flatulenţă Rare: dureri abdominale, diaree, greaţă, vărsături Tulburări renale şi ale căilor urinare Mai puţin frecvente: incontinenţă urinară, polakiurie, poliurie, urină anormală Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: Mai puţin frecvente: dermatită exfoliativă, atrofie a pielii, hipertrofie cutanată, hirsutism, lipodistrofie, urticarie Rare: prurit generalizat, urticarie, erupţii cutanate tranzitorii Tulburări musculoscheletice şi ale ţesutului conjunctiv: Foarte frecvente la adulţi, frecvente la copii: artralgie, mialgie Mai puţin frecvente: atrofie musculară, dureri osoase Mai puţin frecvente: epifizioliză, progresie a scoliozei, artralgie Rare: dezvoltare anormală a oaselor, osteocondroză, slăbiciune musculară, durere la nivelul extremităţilor Tulburări endocrine Frecvente: hipotiroidism Rare: hipothiroidism Tulburări metabolice şi de nutriţie Frecvente: scădere a toleranţei la glucoză Mai puţin frecvente: hipoglicemie, hiperfosfatemie Rare: diabet zaharat, hiperglicemie, hipoglicemie, scădere a toleranţei la glucoză Tumori benigne, maligne şi nespecificate (incluzând chisturi şi polipi) Mai puţin frecvente: neoplasm malign, neoplasm benign Rare: neoplasm malign recurent, nevi melanocitari Tulburări vasculare Mai puţin frecvente: hipertensiune arterială Rare: hipertensiune arterială Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Foarte frecvente la adulţi, frecvente la copii: edem periferic, edem Frecvente: astenie, reacţii la nivelul locului de injectare Mai puţin frecvente: hemoragie la nivelul locului de injectare, atrofie la nivelul locului de injectare, acumulare a substanţei la nivelul locului de injectare, hipertrofie Mai puţin frecvente: edem periferic, edem, reacţii la nivelul locului de injectare (iritaţie, durere) Rare: astenie, edem facial, oboseală, iritabilitate, durere, febră, reacţii la nivelul locului de injectare (hemoragie, hematom, atrofie, urticarie, prurit, edem, eritem) Tulburări ale aparatului genital Mai puţin frecvente: hemoragie uterină, secreţie genitală Rare: ginecomastie sânului Tulburări psihiatrice Mai puţin frecvente: tulburări de personalitate Rare: comportament anormal, depresie, insomnie Similar altor proteine recombinate, un mic procent dintre pacienţi poate dezvolta anticorpi faţă de somatropina proteică. Capacitatea de legare a anticorpilor hormonului de creştere a fost sub 2 mg/l la pacienţii testaţi cu NutropinAq, nefiind asociată cu o viteză a creşterii afectată negativ. Pacienţii cu tulburări endocrine sunt mai predispuşi la apariţia lizei epifizelor. Reacţii adverse la medicament specifice indicaţiilor, din studiile clinice Copii: Pacienţi cu deficit de creştere cauzat de o secreţie inadecvată a hormonului de creştere (n=236) Frecvente: neoplasm la nivelul sistemului nervos central (2 pacienţi au prezentat meduloblastom recurent, un pacient a prezentat un histiocitom). Pacienţi cu deficit de creştere asociat cu sindromul Turner (n=108) Frecvente: menoragie. Pacienţi cu deficit de creştere asociat cu insuficienţă renală cronică (n=171) Frecvente: insuficienţă renală, peritonită, osteonecroză, creşterea valorilor creatininei plasmatice. Copiii cu insuficienţă renală cronică trataţi cu NutropinAq sunt mai predispuşi la apariţia hipertensiunii intracraniene, deşi copiii cu GHD organic, precum şi sindromul Turner au, de asemenea, o incidenţă crescută. Riscul cel mai mare este la începutul tratamentului. Adulţi: Adulţi cu deficit al hormonului de creştere(n=127) Foarte frecvente: parestezie. Frecvente: hiperglicemie, hiperlipidemie, insomnie, tulburări sinoviale, artroză, hipotonie musculară, dureri de spate, dureri mamare, ginecomastie.Supradozaj:Supradozajul acut poate duce la hiperglicemie. Supradozajul cronic poate duce la apariţia semnelor şi simptomelor de gigantism şi/sau acromegalie conform efectelor cunoscute ale excesului de hormon de creştere.Interactiuni cu alte medicamente:La om, datele limitate publicate indică faptul că tratamentul cu hormon de creştere măreşte clearanceul antipirinei mediat de citocromul P450. Se recomandă supravegherea în cazul administrării de somatropină în asociere cu medicamente cunoscute a fi metabolizate de enzimele hepatice ale CYP450, cum sunt corticosteroizii, hormoni sexuali, anticonvulsivantele şi ciclosporina.La pacienţii trataţi cu somatropină, poate fi demascat un hipoadrenalism central (secundar) nediagnosticat anterior, care necesită terapie de substituţie cu glucocorticoizi. Suplimentar, pacienţii diagnosticaţi anterior cu hipoadrenalism şi trataţi cu terapie de substituţie cu glucocorticoizi pot necesita o creştere a dozei de întreţinere sau de stres, după iniţierea tratamentului cu somatropină.Sarcina si alaptarea:Pentru NutropinAq, nu sunt disponibile date clinice privind utilizarea la femeile gravide. Prin urmare, riscul pentru om nu este cunoscut. Deşi studiile efectuate la animale nu indică un posibil risc în timpul sarcinii, administrarea NutropinAq trebuie întreruptă dacă apare o sarcină. În timpul sarcinii, somatropina maternă va fi substituită în mare măsură de hormonul de creştere placentar.Nu se cunoaşte dacă somatropina se excretă în laptele matern, totuşi, este puţin probabilă absorbţia proteinei în formă intactă din tractul gastro-intestinal al sugarului.Prezentare ambalaj:NutropinAq este o soluţie pentru administrare subcutanată. Soluţia transparentă, incoloră, sterilă multidoză este disponibilă într-un cartuş din sticlă, închis cu un dop din cauciuc şi cu un sigiliu din cauciuc.2 ml soluţie într-un cartuş (sticlă de tip I) închis cu dop (cauciuc butilic) şi un sigiliu (cauciuc). Cutii cu 1, 3 şi 6 cartuşe. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate. 6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor.Conditii de pastrare:A se păstra la frigider (2°C – 8°C). A nu se congela. A se păstra blisterul în cutie.

Socant! Farmacistii nu vor sa stii asta!!! Poti gasi NUTROPINAq 10 mg/2 ml x 1 SOL. INJ. 10mg/2ml IPSEN PHARMA - BEAUFOUR la pretul cel mai mic. Ala cum!