Marca: Zentiva

1. Denumirea comercială a medicamentuluiFamotidină Zentiva 40 mg comprimate filmate
2. Compoziţia calitativă şi cantitativăFamotidină Zentiva 40 mg
Fiecare comprimat filmat conţine famotidină 40 mg.
Excipient: lactoză monohidrat 60 mg
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.3. Forma farmaceutică

Comprimat filmat

Comprimate filmate rotunde, de culoare albă sau aproape albă.

4. Date clinice

4.1 Indicaţii terapeutice

Ulcer gasto-duodenal activ.

Profilaxia recidivelor ulcerului duodenal.

Esofagită de reflux.

Sindromul Zollinger-Ellison.

4.2 Doze şi mod de administrare

Administrare orală.

Famotidină Zentiva este indicat la adulţi şi vârstnici.

Doze

Adulţi

Ulcer gasto-duodenal activ

Doza recomandată este de 40 mg famotidină, administrată oral, în priză unică, seara la culcare sau 20 mg famotidină de 2 ori pe zi, dimineaţa şi seara, timp de 4-8 săptămâni. 

Profilaxia recidivelor în ulcerul duodenal

Doza recomandată este de 20 mg famotidină administrată oral, seara la culcare.

Esofagită de reflux

Doza uzuală este de 20 mg famotidină oral, de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, timp de 4-8 săptămâni. În esofagite de grad III-IV doza poate fi crescută la 40 mg famotidină de două ori pe zi. 

Sindrom Zollinger-Ellison

Doza iniţială recomandată este de 20 mg famotidină administrată oral, la intervale de 6 ore. Doza de întreţinere şi durata tratamentului se stabilesc în funcţie de răspunsul terapeutic.

Insuficienţă renală: 

La pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance al creatininei <30 ml/min), doza recomandată este de 20 mg famotidină administrată oral, seara la culcare. 

Insuficienţă hepatică:

Nu este necesară ajustarea dozei.

Copii şi adolescenţi:

Nu este recomandat pentru utilizarea la copii şi adolescenţi, datorită lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea. 

Vârstnici:

Nu este necesară ajustarea dozei în funcţie de vârstă.

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la famotidină sau la oricare dintre excipienţi.

Sarcină şi alăptare.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Hipersensibilitate încrucişată

Au fost observate reacţii de hipersensibilitate încrucişată între diferite blocante ale receptorilor H2; se impune prudenţă la pacienţii la care sunt prezente în antecedente manifestări de hipersensibilitate la alte substanţe din această clasă. 

Cancer gastric

La pacienţii cu ulcer gastric se recomandă verificarea benignităţii leziunii înaintea începerii tratamentului, eventual şi pe parcursul acestuia. Ameliorarea simptomatologiei după tratamentul cu famotidină nu exclude caracterul malign al afecţiunii. 

Insuficienţa renală

Deoarece famotidina este excretată în principal pe cale renală, este necesară prudenţă şi reducerea dozelor la pacienţii cu insuficienţă renală şi clearance-ul creatininei sub 30 ml/min.(vezi pct.4.2) 

Insuficienţa hepatică

La pacienţii cu insuficienţă hepatică, precum şi la vârstnici nu este necesară reducerea dozelor.

Concentraţiile plasmatice şi eliminarea urinară a famotidinei la pacienţi cu ciroză hepatică au fost similare cu cele ale subiecţilor fără afecţiuni hepatice. 

Copii şi adolescenţi

Nu au fost stabilite siguranţa şi eficacitatea tratamentului la copii şi adolescenţi.

Excipient

Deoarece conţine lactoză monohidrat, pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament. 

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Famotidina nu influenţează sistemul enzimatic al citocromului P450. Dintre substanţele metabolizate de acest sistem ce au fost studiate la om menţionăm: aminopirina, antipirina, diazepamul, fenitoina, propranololul, teofilina şi warfarina 

Administrarea concomitentă de probenecid şi famotidină trebuie evitată, deoarece excreţia famotidinei poate scădea atunci când se administrează probenecid. 

Absorbţia digestivă a famotidinei poate fi diminuată de administrarea concomitentă a medicamentelor care contracarează sau neutralizează aciditatea gastrică (antiacide). În acest caz se recomandă ca antiacidele să se administreze cu cel puţin 2 ore după administrarea famotidinei. Itraconazol, ketoconazol, posaconazol: în cazul administrării concomitente cu famotidina apare riscul diminuării absorbţiei acestora datorită creşterii pH-ului. De aceea, acestea trebuie administrate cu cel puţin 2 ore mai devreme decât famotidina. 

Atazanavir: în cazul administrării concomitente cu famotidina apare riscul diminuării concentraţiei plasmatice de atazanavir. 

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Famotidina traversează bariera feto-placentară. Deoarece nu există studii controlate efectuate la gravide, este contraindicată administrarea medicamentului în cursul sarcinii. 

Famotidina se excretă în lapte; administrarea în cursul alăptării este contraindicată, de aceea se vor lua în considerare fie întreruperea alăptării, fie întreruperea tratamentului. 

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje

Famotidina nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje, dar pacienţii trebuie atenţionaţi asupra posibilităţii apariţiei vertijului şi fatigabilităţii. 

4.8 Reacţii adverse

Reacţiile adverse sunt clasificate în funcţie de frecvenţă, folosind următoarea convenţie: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100), rare (≥1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). 

Investigaţii diagnostice

Foarte rare: valori anormale ale enzimelor hepatice.

Tulburări cardiace

Foarte rare: bloc atrioventricular. În cazul administrării intravenoase de antagonişti ai receptorilor H2. Prelungirea intervalului QT (în special la pacienţii cu insuficienţă renală). 

Tulburări hematologice şi limfatice

Foarte rare: agranulocitoză, leucopenie, pancitopenie, trombocitopenie, neutropenie.

Tulburări ale sistemului nervos

Frecvente: cefalee, vertij;

Mai puţin frecvente: tulburări de gust.

Foarte rare: crize epileptice/convulsii (la pacienţii cu insuficienţă renală), parestezii, somnolenţă.

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale

Foarte rare: pneumonie interstiţială potenţial fatală

Tulburări gastro-intestinale

Frecvente: diaree, constipaţie,

Mai puţin frecvente: greaţă, vărsături, disconfort abdominal/distensie abdominală, xerostomie, flatulenţă 

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

Foarte rare: alopecie, xerodermie, necroliză epidermică toxică potenţial fatală,

Mai puţin frecvente: urticarie, prurit, erupţii cutanate tranzitorii.

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv

Foarte rare: artralgie, crampe musculare.

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Mai puţin frecvente: fatigabilitate,.

Foarte rare: constricţie toracică.

Tulburări ale sistemului imunitar

Foarte rare: reacţii anafilactice, edem angioneurotic, bronhospasm.

Tulburări hepatobiliare

Foarte rare: icter colestatic, valori anormale ale enzimelor hepatice.

Tulburări ale aparatului genital şi sânului

Foarte rare: ginecomastie reversibilă după încetarea tratamentului, impotenţă.

Tulburări psihice

Foarte rare: depresie, halucinaţii, agitaţie, anxietate, confuzie, scăderea libidoului, insomnie.

Tulburări metabolice şi de nutriţie

Mai puţin frecvente: anorexie.

4.9 Supradozaj

Nu s-au semnalat cazuri de supradozaj la om.

Doze de până la 800 mg pe zi (utilizate excepţional în formele foarte severe ale sindromului ZollingerEllison) administrate timp de un an, nu au determinat reacţii adverse semnificative. 

În caz de supradozaj se recomandă tratament simptomatic.

5. Proprietăţi farmacologice

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: medicamente pentru tratamentul ulcerului peptic şi al bolii de reflux gastro-esofagian, antagonişti ai receptorilor H2 , codul ATC: A02BA03. 

Famotidina este un antagonist puternic al receptorilor histaminici H2. Principala acţiune farmacologică, importantă clinic, a famotidinei este inhibarea secreţiei gastrice acide. Famotidina reduce atât concentraţia cât şi volumul secreţiei gastrice acide. La voluntarii cu secreţie gastrică normală şi la cei hipersecretori, famotidina a inhibat secreţia bazală şi nocturnă precum şi cea stimulată de pentagastrină, betazol, cafeină, insulină şi prin reflexe vagale. Acţiunea inhibitorie a famotidinei asupra secreţiei gastrice este mai puternică decât a cimetidinei. Durata inhibării secreţiei gastrice la doze de 20 mg şi 40 mg a fost de 10 până la 12 ore. Dozele unice de 20 mg şi 40 mg administrate seara au inhibat secreţia acidă bazală şi nocturnă. Secreţia gastrică nocturnă a fost inhibată în proporţie de 86-94% pentru o durată de cel puţin 10 ore. Aceleaşi doze administrate dimineaţa au inhibat secreţia acidă stimulată de alimente, iar inhibarea a fost de 76-84%, respectiv de 3-5 ore după administrare, şi de 25-30%, respectiv de 8-10 ore după administrare. 

Famotidina nu influenţează sau influenţează puţin concentraţia plasmatică a gastritei postprandial sau în condiţii de repaus alimentar 

Famotidina nu influenţează golirea gastrică, funcţia pancreasului exocrin şi fluxul sanguin hepatic şi portal. 

Famotidina nu influenţează sistemul enzimatic al citocromului P-450 la nivel hepatic.

Studiile clinice farmacologice nu au relevat existenţa unor efecte sistemice ale famotidinei asupra SNC, aparatului cardiovascular, respirator şi sistemului endocrin. De asemenea, nu s-au observat nici efecte antiandrogenice. Concentraţia plasmatică a hormonilor (incluzând prolactina, cortizolul, tiroxina, testosteronul) nu a fost modificată în urma tratamentului cu famotidină. 

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Famotidina are o cinetică liniară.

Absorbţie

Famotidina se absoarbe rapid. Biodisponibilitatea dozelor administrate oral este de 40-45%. Biodisponibilitatea nu este influenţată de prezenţa alimentelor în stomac, dar este uşor scăzută de antiacide; acest efect nu are consecinţe clinice. 

La pacienţii vârstnici nu există modificări semnificative clinic ale biodisponibilităţii famotidinei.

Famotidina este metabolizată în mică proporţie la primul pasaj hepatic.

Distribuţie

După administrarea pe cale orală, concentraţia plasmatică maximă a famotidinei este atinsă după 1-3 ore. Dozele repetate nu determină acumularea medicamentului. 

Legarea de proteinele plasmatice este relativ scăzută - 15-20 %.

Timpul de înjumătăţire plasmatică este de 2,3-3,5 ore. La pacienţii cu insuficienţă renală severă, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare poate creşte la 20 ore. 

Metabolizare

Metabolizarea medicamentului se face la nivel hepatic. Singurul metabolit identificat la om este sulfoxidul. Acesta este un metabolit inactiv. 

Excreţie

Famotidina este eliminată pe cale renală (65-70% din doza absorbită, 25-30% nemetabolizată). Un clearance renal de 250 - 450 ml/min indică o excreţie tubulară. O cantitate mică poate fi excretată sub formă de sulfoxid. 

5.3 Date preclinice de siguranţă

Toxicitate acută

La şobolan: DL50 orală de famotidină la şobolan a fost mai mare de 8000 mg/kg.

La şoarece: DL50 intraperitoneală a fost aproximativ 800 mg/kg sau mai mare (723-921 mg/kg).

La câine: Nu s-au stabilit modificări patologice şi nici în greutatea organelor, în legătură cu tratamentul, atunci când s-a administrat o doză orală unică de 2000 mg/kg. Decesul nu a survenit la niciunul dintre cei 12 câini urmăriţi în studiul de toxicitate acută. Nu au apărut modificări de natură toxică la niciunul dintre câini în timpul studiului de toxicitate acută şi nici în cele 7 zile ale perioadei de recuperare post-tratament. 

Toxicitate subacută şi cronică

Au fost administrate la câini doze orale de famotidină de 50, 150, 500, sau 1000 mg/kg şi zi timp de 13 săptămâni. La grupul la care s-a administrat doza de 1000 mg/kg şi zi s-au observat modificări minime (uşoară scădere în greutate, uşoară creştere a albuminei plasmatice, scăderea beta-globulinelor şi o uşoară creştere a proteinelor în urină). La grupurile la care s-au administrat doze mai mici, famotidina a fost bine tolerată. 

La grupurile de câini la care s-au administrat timp de o lună, doze de 2000 mg/kg şi zi sau 2000 mg/kg la 12 ore, nu s-au observat modificări. 

Într-un studiu de 106 săptămâni la şobolan şi într-un studiu de 92 săptămâni la şoarece, cu administrarea de doze orale de până la 2000 mg/kg şi zi (aproximativ de 2500 ori doza recomandată la om pentru ulcerul duodenal activ), nu s-a evidenţiat potenţial carcinogen pentru famotidină. 

Famotidina a fost negativă la testul mutagen microbian (testul Ames) cu Salmonella typhimurium şi

Escherichia coli, cu sau fără activarea enzimelor hepatice la concentraţii de până la 10000 μg/placă.

La şoarece, studiile in vivo folosind testul micronucleilor şi testul aberaţiei cromozomiale nu au evidenţiat nici un efect mutagen. 

Toxicitatea asupra funcţiei de reproducere

În studiile la şobolan, cu doze orale de până la 2000 mg/kg şi zi sau doze intravenoase de până la 200 mg/kg şi zi, nu au fost afectate fertilitatea şi capacitatea de reproducere. 

Studiile la animale nu au pus în evidenţă un efect teratogen. Studiile la şobolan şi iepure cu doze orale de până la 2000 mg/kg şi zi, respectiv 500 mg/kg şi zi nu au demonstrat că famotidina are reacţii adverse asupra fătului. Famotidina traversează bariera placentară. 

6. Proprietăţi farmaceutice

6.1 Lista excipienţilor

Nucleu

Celuloză microcristalină tip 101

Lactoză monohidrat 20 mesh

Amidon de porumb

Povidonă K30

Dioxid de siliciu coloidal

Croscarmeloză sodică

Stearat de magneziu

Film

Hipromeloză 5 cP

Polisorbat 80

Dioxid de titan (E 171)

Talc

Macrogol 6000

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

2 ani

6.4 Precauţii speciale de păstrare

A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Cutie cu 3 blistere mate din Al/PVC a câte 10 comprimate filmate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fără cerinţe speciale.

7. Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă

S.C. Zentiva S. A.,

B-dul Theodor Pallady nr. 50, sector 3, Bucureşti, România.

Tel.: + 40 21 30 47 200

Fax: + 40 21 34 54 004

[email protected]

8. Numerele autorizaţiei de punere pe piaţăFamotidină Zentiva 40 mg
479/2007/01
9. Data primei autorizări sau a reînnoirii autorizaţiei
Reînnoirea autorizaţiei – Decembrie 2007
10. Data revizuirii textului
Septembrie 2012.

Socant! Farmacistii nu vor sa stii asta!!! Poti gasi FAMOTIDINA ZENTIVA 40 mg x 30 COMPR. FILM. 40mg ZENTIVA S.A la pretul cel mai mic. Ala cum!